Cum schimbă hipnoza modul în care percepe creierul realitatea?



       Datele obţinute de simţurile noastre – prin ochi, urechi şi restul corpului – sunt direcţionate iniţial către zonele corticale senzoriale primare. De aici, aceste informaţii sunt transmise

către regiunile superioare ale creierului, unde sunt interpretate. Spre exemplu, fotonii reflectaţi de o floare ating mai întâi ochiul, unde sunt transformaţi într-un tipar care este trimis către cortexul vizual primar. Acolo este recunoscută forma aproximativă a florii, iar acest tipar este trimis către o regiune superioară, unde este recunoscută culoarea, apoi către o zonă superioară acesteia, unde se găsesc informaţii despre floare şi cunoştinţe referitoare la respectiva specie. În cadrul acestui proces, datele parcurg un traseu ascendent, pornind de la zonele de bază (simţurile) şi ajungând la cele mai sofisticate regiuni ale creierului. Ceea ce este cu adevărat interesant este faptul că există de 10 ori mai multe fibre nervoase care transmit informaţie în sens invers, într-un proces ce poartă numele de „feedback”. Cercetătorii afirmă că aceste circuite de feedback joacă un rol important în conştiinţa umană - ceea ce oamenii văd, aud, simt şi cred.           Astfel, ceea ce vedem nu este neapărat ceea ce percepem, pentru că imaginea pe care o vedem depinde foarte mult de experienţa acumulată de-a lungul vieţii, ce stă la baza contextului în care interpretăm datele percepute de simţuri. Rolul important pe care acest proces de feedback îl joacă în construirea realităţii de către mintea umană explică efectele neaşteptate ale pilulelor placebo, ale efectului nocebo sau ale meditaţiei.

 „Oamenii cred că imaginile, sunetele şi percepţiile tactile din lumea exterioară constituie realitatea. De fapt, creierul construieşte ceea ce percepe pe baza experienţelor din trecut”, explică doctorul Stephen M. Kosslyn, un specialist în neuroştiinţe de la Universitatea Harvard. De cele mai multe ori, aceste aşteptări ale creierului se potrivesc cu datele percepute de simţuri. Hipnoza este interesantă pentru specialişti pentru că produce o nepotrivire. „Creierul îşi imaginează ceva diferit decât de obicei şi din acest motiv ce se întâmplă este într-adevăr diferit”, explică Kosslyn

     Acelaşi proces de feedback explică şi eficienţa hipnozei, care constă în conceperea unor sugestii atât de puternice încât procesul de „feedback” preia controlul. Acest lucru explică de ce persoanele hipnotizate au putut vedea în culori imaginile alb-negru sau de ce acestea nu au mai fost afectate de „efectul Stroop”.

     Un experiment realizat de profesorul Amir Raz a evidenţiat că persoanele hipnotizate nu sunt afectate de „efectul Stroop”, un fenomen psihologic care are loc atunci când creierul percepe stimuli contradictorii şi ne face să identificăm cu întârziere culoarea cu care este scris un cuvânt atunci când acesta descrie altă culoare (de exemplu, albastru).

     Cercetătorul a descoperit că persoanele hipnotizate dezactivează acea parte a creierului ce interpretează sensul cuvântului. Astfel, conflictul dispare, iar culoarea cuvântului poate fi identificată mult mai rapid. Scanând creierul participanţilor în timpul unui experiment asupra „efectului Stroop”, oamenii de ştiinţă au observat că persoanele hipnotizate prezentau o activitate redusă în zona cortexului anterior cingulat, implicată în rezolvarea conflictelor între simţuri, şi în zona cortexului vizual, ce joacă un rol crucial în recunoaşterea cuvintelor.

     Hipnoza consta in puterea pe care o au cuvintele si ideile atunci cand le acordam o atentie sporita. Un hipnotizator livrează cuvinte sub formă de sugestii. Puterea pe care o au cuvintele atunci când le acordăm suficientă atenţie, este la fel de veche ca şi cuvântul însuşi. Multora le place să învăluie hipnoza într-o aură de mister, de

ocultism, să pretindă că au capacităţi supranaturale, puteri pe care doar ei le posedă, când defapt nu e vorba de nimic ocult sau supranatural, ci totul ţine de psihologie şi de mecanismele naturale ale funcţionării creierului uman. Cuvintele/sugestiile generează imagini în mintea noastră.

Exerciţiu:

     Dacă te gândesti la un anumit lucru o perioadă scurtă de timp, e puţin probabil că imaginea ce se formează în mintea ta sa fie foarte clară, dar dacă te gândeşti intens şi te concentrezi asupra unui anumit subiect, imaginea devine mult mai clară şi corpul tău începe să se mişte în concordanţă cu gândurile tale. De exemplu, te gândeşti că eşti la mare şi apoi repede gândul îţi zboară la altceva. Pentru o clipă ai văzut cu ochii minţii marea, o imagine confunză şi fugitivă. Dar ia gândeşte-te în felul urmator :

inchide ochii, stai relaxat şi imaginează-ţi că eşti pe malul mării. Auzi deja valurile care se sparg sub picioarele tale, auzi strigătul pescăruşilor, simţi mirosul apei, caldura soarelui… Spune-ţi în gând "Sunt in vacanta"  "Sunt în locul meu preferat de vacanţă" (Pauza), "Vremea şi aerul sunt exact aşa cum îmi plac mie", (Pauza), "Sunt în vacanţă". Spre deosebire de prima dată când te-ai gândit la mare doar pentru o clipă, acum, cand te-ai gândit mai profund, imaginile au fost mult mai clare, mai detaliate şi mai vii. Acum ştiu că eşti de acord cu mine că sugestiile, deci cuvintele, generează în mintea umană imagini.

 

Dar mai multe despre sugestii, data viitoare…

2018  Numai Terapie Vie      Telefon contact - 0740528383