Chiar eşti ceea ce gândeşti !!! Sau un alt fel de articol despre influenţa gândirii asupra creierului



     Modificându-ţi limbajul interior, poţi schimba realitatea în care trăieşti. Ai mai auzit această afirmaţie, însă nu ai înţeles cum funcţionează efectiv? Cum poate un gând pozitiv să ne schimbe viaţa? Dar un cuvânt? Haide să vedem ce spun neuroştiinţele despre lucrul cu afirmaţiile, schimbarea tiparelor mentale şi secretul comunicării.

 

     S-a demonstrat că refocalizarea pozitivă, afirmaţiile pozitive, exerciţiile de conştientizare bazate pe acceptare, relaxare, hipnoză, meditaţie şi rugăciune sunt eficiente pentru combaterea frământărilor negative şi a gândurilor depresive, aşa că de ce să nu le incluzi în rutina ta zilnică?

     Creierul uman are nevoie de o cantitate enormă de energie pentru a funcţiona şi este nevoie de şi mai multă energie pentru a clădi noi circuite neurale care să schimbe felul în care gândim şi comunicăm. Fiecare schimbare pe care o facem în stilul nostru de viaţă este percepută de creier ca un eveniment stresant. Stresul intervine în mecanismele neurologice care coordonează producerea şi receptarea limbajului. Când suntem stresaţi, circuitele emoţionale ale creierului limbic devin active, iar circuitele limbajului din lobul frontal devin mai puţin active. Studiile în comunicare au arătat că stresul şi tensiunea încordează muşchii feţei într-un fel care trezeşte suspiciuni în minţile celor care ne privesc. O mină relaxată, în schimb, sugerează deschidere, încredere în sine şi faptul că ceilalţi se pot încrede în noi.

     Atunci când răspundem doar la ceea ce a spus interlocutorul, învăţăm să rămânem concentraţi pe momentul prezent. Comunicarea empatică creează un astfel de spaţiu prezent, limitând timpul de adresare al vorbitorului şi crescând ascultarea activă (nu ascult, dar de fapt mă concentrez pe ce urmează să spun eu, ci ascult intr-adevăr ce are celălalt de transmis, fiind prezent în conversaţie). E bine de reţinut faptul că o conversaţie relaxată, cursivă poate reduce nivelul de anxietate socială pentru oamenii care se simt incomod când intră într-o situaţie care prezintă un element de noutate; îi permite individului să perceapă niveluri mai profunde ale unei informaţii, fără a deveni copleşit de conţinutul ei. Această componentă a comunicării empatice este înrudită cu procesul freudian psihanalitic al asocierilor libere şi cu practica de meditaţii numită prezenţă conştientă. Practicile prezenţei conştiente au fost introduse în comunitatea medicală şi sunt astăzi considerate unele dintre cele mai eficiente căi de a reduce stresul şi a îmbunătăţii starea de sănătate. Dacă rămânem profund relaxaţi şi ne observăm constant sentimentele şi gândurile, ne putem reduce anxietatea, depresia şi iritabilitatea. Prezenţa conştientă nu doar că sporeşte puterea unui om de a controla emoţiile distructive, dar îmbunătăţeşte, de asemenea, funcţia cognitivă a creierului, în mod special în zonele legate de limbaj şi conştiinţă socială.

Se pare că mintea are o minte proprie, iar creierul la fel…Avem,totuşi, câteva indicii care pun în lumină relaţia dintre creier, gândurile noastre şi abilitatea de a comunica eficient.

     Epuizarea după o zi lungă de muncă intensă încetineşte circuitele compasiunii din creier. Devenim lipsiţi de răbdare şi ne pierdem abilitatea de a gândi clar. În această stare, comentariile negative ne pot scăpa involuntar, pentru că pur şi simplu nu avem suficientă energie pentru a le dezactiva. Aproape toate cercetările realizate în domeniul comunicării ne arată că dialogăm ineficient. Totuşi, cei mai mulţi oameni sunt de părere că sunt comunicatori eficienţi. A ne considera mai buni decât suntem, în realitate, este stimulativ din punct de vedere neurologic, se numeşte înclinaţie pozitivă şi ne ajută să ţinem o stabilitate emoţională activând puternic cortexul cingular anterior-o zonă cheie pentru generarea compasiunii.

     Învăţăm bazele comunicării în şcoala generală şi la liceu, însă dacă vrem să excelăm în comunicare trebuie să ne dezvăţăm de obiceiurile proaste şi să le înlocuim cu abilităţi avansate, precum ascultarea empatică, trebuie să studiem mecanismul inflexiunilor verbale şi trebuie să învăţăm cum să descifrăm expresiile faciale, trebuie să ne scufundăm complet în experienţa de a vorbi şi a asculta, apoi trebuie să exersăm şi să exersăm, şi să exersăm…

Luând poziţia unei minţi începătoare ne putem învăţa creierul câteva trucuri noi care ne pot adânci legătura cu ceilalţi.

     Cuvintele pot vindeca sau pot răni. Cu cât mai mult rămâi concentrat pe cuvinte şi gânduri negative, cu atât poţi produce leziuni unor structuri cheie ce ne reglează emoţiile, memoria şi sentimentele. Îţi poţi distruge somnul, pofta de mâncare şi felul în care creierul reglementează fericirea, longevitatea şi sănătatea. Atat de puternic poate fi chiar şi un singur cuvânt negativ. Şi când îţi exprimi cu voce tare negativitatea, chiar mai multe chimicale de stres vor fi eliberate, nu doar în creierul tău, ci şi în cel al ascultătorului. Amândoi veţi simţi anxietate şi iritabilitate crescătoare şi acest lucru va genera lipsă de încredere reciprocă, subminând şi abilitatea de a produce empatie şi cooperare. Acelaşi lucru se produce în creierul tău când asculţi o discuţie în contradictoriu (atenţie părinţi) la radio, tv, sau când vezi o scenă violentă într-un film. Creierul nu poate distinge între fantezie şi realitate atunci când este perceput un eveniment negativ, presupunând că suntem înconjuraţi de pericole reale. Şi dacă ai tendinţa să te gândeşti constant la posibile întâmplări negative şi să te frămânţi pentru probleme care au avut loc în trecut, e posibil ca în cele din urmă să ajungi depresiv. Gândirea negativă se autoperpetuează: cu cât eşti mai expus la ea-a ta sau a altora- cu atât creierul tău va genera sentimente şi gânduri negative suplimentare. Şi dacă insufli această negativitate şi cuvintelor pe care le rosteşti, îi poţi împinge pe toţi cei din jur pe o pantă descendentă, care poate duce la violenţă. Şi cu cât te implici mai mult în dialoguri negative, cu atât mai dificil este să te opreşti. Cuvintele furioase trimit mesaje de alarmă în creier şi închid parţial centrii de logică şi raţiune localizaţi în lobii frontali. Reacţia de tip luptă sau fugi declanşată de amigdală ne face să începem să ne închipuim rezultate negative, iar creierul începe să repete contrastrategii pentru evenimente care s-ar putea să aibă loc în viitor. Altfel spus, ne suprasolicităm creierul frământându-ne cu fantezii pline de temeri.

     Putem învăţa cum să ne reantrenăm creierul, întrerupând aceste gânduri negative şi temeri. Redirecţionându-ne conştiinţa către stabilirea unor obiective pozitive şi construind un sentiment puternic de împlinire ne întărim zona din lobul frontal care suprimă tendinţa noastră de a reacţiona în faţa unor temeri imaginare. Nu doar că ne construim circuite neurale legate de fericire, mulţumire şi satisfacţie în viaţă, dar ne şi consolidăm anumite circuite care ne sporesc conştiinţa socială şi abilitatea de a empatiza cu ceilalţi. Cu cât putem întrerupe mai repede reacţia amigdalei în faţa unor ameninţări reale sau imaginare, cu atât mai repede putem genera un sentiment de siguranţă, o stare de bine şi putem elimina şansa ca în creier să se instaleze memoria negativă permanentă.

Trecându-ne limbajul de la îngrijorare la optimism, maximizăm potenţialul nostru pentru succes, în orice obiectiv realist pe care ni-l fixăm.

Oamenii care folosesc mai multe cuvinte pozitive îşi pot controla mai bine emoţiile!

     Dacă te concentrezi cu intensitate asupra unui cuvânt ca pace sau dragoste, centrii emoţionali ai creierului se liniştesc. Mediul înconjurător nu s-a modificat, dar te vei simţi totuşi mai în siguranţă. Aceasta este puterea neurologică a gândirii positive care, până azi, a fost confirmată de sute de studii. De fapt, dacă exersezi pur şi simplu cum să rămâi relaxat, şi dacă te axezi în mod repetat pe cuvinte şi imagini positive, anxietatea şi depresia vor scădea, iar numărul de gânduri negative inconştiente se va reduce.

Cuvintele şi gândurile pozitive pun în mişcare centrii de motivaţie ai creierului şi ne ajută să devenim rezistenţi în faţa nenumăratelor probleme din viaţa noastră.

Dacă vrei să dezvolţi pe termen lung satisfacţie faţă de viaţa ta, trebuie să apelezi frecvent la gânduri positive despre tine însuţi/însăţi, despre evenimente fericite petrecute alături de ceilalţi şi să poţi savura fiecare experienţă pozitivă din viaţa ta. S-a demonstrat ştiinţific că anumite cuvinte pozitive pot modifica genetic expresia creierului tău, dacă te concentrezi pe ele timp de 10, 20 de minute zilnic, expresia genetică putând fi modificată în 8 săptămâni! În acelaşi timp, termenii puternic negativi pot întrerupe manifestarea genelor care reglează unul dintre cei mai importanţi centri de limbaj ai creierului, zona Wernicke. Aceasta este zona prin care învăţăm cum să interpretăm înţelesul cuvintelor. Se pare că limbajul ostil distruge anumite gene care sunt necesare pentru producerea unor substanţe ce ne protejează de stresul fiziologic; iar dacă suntem expuşi la acest limbaj în timpul copilăriei, ne poate fi subminată abilitatea de a ne proteja de anxietate şi depresie. S-a dovedit că ascultarea unui limbaj ostil ne poate cauza frământări negative, care ne pot afecta creierul.

Dacă reţinem în gând o idee optimistă şi pozitivă, stimulăm activitatea în lobul frontal. Această zonă include centrii specifici limbajului care sunt direct conectaţi la cortexul motor responsabil să ne mobilizăm să acţionăm. Cu cât ne concentrăm mai mult asupra unor cuvinte pozitive, cu atât începem să influenţăm şi alte zone ale creierului. Încep să se modifice funcţiile lobului parietal, ceea ce ne schimbă percepţia despre noi înşine şi despre cei cu care interacţionăm. O imagine bună despre noi ne va face să vedem părţile bune ale celorlalţi, în timp ce o imagine scăzută de spre noi ne face să vedem doar defectele celor din jur, devenind suspicioşi şi neîncrezători în cei cu care interacţionăm. Cu timpul, structura talamusului nostru se va schimba şi astfel percepţia asupra realităţii.

     Schimbând modul în care folosim limbajul, ne schimbăm conştiinţa, iar acest lucru la rândul său, influenţează fiecare gând, sentiment şi comportament al vieţii noastre. Cu timpul vom putea ameliora efectul limitativ al unor amintiri tulburătoare, vorbind despre ele într-o manieră relaxată şi pozitivă. Când facem acest lucru, amintirea cea veche este modificată şi inventariată într-o formă uşor diferită. Data viitoare când va fi invocată, ea va conţine şi urmele noului limbaj pozitiv în care am cifrat-o.

 

 

 

( în materialul următor vom aborda câteva aplicaţii practice )

2017  Numai Terapie Vie      Telefon contact - 0740528383