“Secrete” ale vieţii şi sănătăţii. 3. Încă un pas înspre vindecare-amintirile



     Calculatorul uman înregistrează, sub formă de amintiri, tot ceea ce se întâmplă în viaţa unui om. Chiar şi când nu ne putem aminti ceva în mod conştient, chiar dacă nu am fost niciodată conştienţi de un lucru de la bun început, de când s-a întâmplat, pentru că eram atenţi la altceva, acel lucru tot este înregistrat în memorie.

Există multe cazuri documentate ştiinţific de oameni aflaţi în transă hipnotică, ce-şi aduc aminte de traume trăite în timpul vieţii intrauterine, lucruri de care nu fuseseră conştienţi poate niciodată de-a lungul vieţii. Detalii legate de anumite experienţe, revelate în timpul şedinţelor de hipnoterapie, din propria mea experienţă, vin în confirmarea acestui fapt. Dintre toate amintirile pe care le avem, 90% intră în categoria celor inconştiente şi subconştiente. Restul de 10% sunt conştiente, adică ni le amintim, dacă ne străduim. În psihologie, această relaţie dintre amintirile noastre înregistrate în conştient şi subconştient este, adesea, asemănată cu un aisberg (sloi de gheaţă plutitor). Blocul de gheaţă constituie totalitatea amintirilor, 100%. Cele 10% aflate deasupra nivelului apei sunt amintirile conştiente, iar cele de sub nivelul apei, inconştiente şi subconştiente.

 Dacă ştiinţa susţinea că aceste amintiri fuseseră stocate în creier, ultimele cercetări indică faptul că ele sunt de fapt, depozitate în celulele noastre, în întreg corpul. Amintirile nu sunt din carne şi sânge, ci sunt păstrate în celulele noastre sub formă de energie. Nu le găsim sub formă de ţesut fizic, ci sub formă de imagine aparţinând unui model energetic. ( Dr. Pierce Howard, în Manualul utilizatorului pentru creier, arata că exceptând oamenii orbi din naştere, toate informaţiile sunt stocate sub formă de imagini; dr. Rich Glenn, în Transformarea, arată acelaşi lucru, precum şi faptul că o întrerupere a câmpului energetic al organismului poate fi pusă pe seama unei imagini distructive; dr. Antonio Damasio arată că procesul gândirii este capacitatea de a afişa şi ordona imagini în interior, şi că raţionamentul uman se face întotdeauna prin imagini). Aşadar, memoria celulară este memoria stocată în toate celulele. Există cazuri documentate despre oameni care au suferit un transplant şi au început să aibă gândurile, sentimentele, visurile, personalitatea, sau chiar poftele alimentare caracteristice donatorului acelui organ. Memoria celulară rezonează cu frecvenţele energiei distructive, producând stres în organism. În cazul unei memorii celulare sănătoase, unui om îi poate merge bine chiar şi în condiţii dezavantajoase. Indicaţia greşită este aceea privind intrarea celulei în modul stres, când nu ar trebui, iar convingerile greşite sunt cele care declanşează reacţia organismului la stres. (Memoria celulară şi convingerile greşite sunt acelaşi lucru despre care vorbea Solomon cu peste 3000 de ani în urmă: problemele sufleteşti sunt sursa oricărei probleme pe care o avem în viaţă-fizică, relaţională şi chiar succesul sau eşecul). Pentru a beneficia de o însănătoşire de durată sau chiar permanentă, trebuie să vindecăm memoria distructivă, a celulelor. Toţi avem amintiri pline de furie, tristeţe, teamă, confuzie, vină, neajutorare, disperare, inutilitate etc. Nici n-ar fi logic să purtăm aşa ceva în noi şi să n-avem de suferit din cauza asta. Preţul plătit sunt problemele de sănătate, relaţionale, profesionale etc. Toţi avem nevoie să ne vindecăm sursa problemelor, şi nu doar manifestările lor. Aşadar, avem nevoie să schimbăm modelul energetic al amintirii celulare distructive într-unul sănătos. Când se produce această schimbare, reacţia la stres a organismului este oprită, ceea ce nu înseamnă că nu mai există acea amintire, ci doar că nu mai este distructivă.

Motivul pentru care nu reuşim să înţelegem cu uşurinţă că acţiunile noastre sunt reacţii, este că putem să nu fim conştienţi de existenţa unui stimul care le provoacă. Stimulul este, întotdeauna, o amintire, dar există trei feluri de amintiri codificate şi depuse în banca noastră de memorie pe care să nu fim în stare să ni le amintim deloc. Chiar şi atunci când reuşim, reacţia noastră nu pare să fie logică întotdeauna.

Amintirile moştenite

Toţi moştenim amintiri celulare de la părinţii, bunicii, stră-stră-bunicii noştri,  în acelaşi fel în care o persoană dobândeşte amintiri celulare de la un donator de organe.

Amintirile anterioare limbajului şi gândirii logice

Până să putem gândi raţional, sau să vorbim bine, am trăit deja numeroase evenimente. De fapt, în primii şase ani de viaţă, experienţele noastre trec direct în creier fără a fi filtrate de judecata raţională, dezvoltată mai târziu.

Amintirile acadea

Amintirile anterioare limbajului şi gândirii logice pot deveni o adevărată sperietoare pentru tot restul vieţii. Ori de câte ori acele amintiri sunt reactivate, ele corespund vârstei de atunci, nefiltrate de raţionament.

Amintirile traumatizante

Sunt codificate de-a lungul vieţii ori de câte ori trecem prin evenimente traumatizante. Când trecem prin ceva traumatizant, chiar fără importanţă, gândirea raţională este parţial deconectată (persoana intră într-o oarecare stare de şoc). Când o amintire traumatizantă se reactivează, ea ocoleşte partea logică mergând direct în partea reactivă a minţii.

Atenţie! Când faceţi lucruri pe care n-aţi vrea să le faceţi, vă gândiţi la ce nu vreţi, simţiţi ce nu vreţi să simţiţi, înseamnă că vi se reactivează o amintire. Sistemul de protecţie a decis că prezentele circumstanţe se corelează cu o traumă, poate amintirea voastră de tip acadea.

Atunci când se reactivează o amintire dureroasă sau una plăcută, nu este ceva ce s-a petrecut acum 10, 20, 30 de ani, ci este o urgenţă, care se petrece chiar acum. Aşa simţim. De neînţeles este că nu prea se potriveşte cu condiţiile de faţă, ceea ce ne aruncă într-o stare de confuzie şi conflict. Când apar amintiri traumatizante, partea raţională a creierului este ocolită conducerea fiind preluată de partea reactivă, emoţională. Indiferent de vârstă, când amintirea de tip acadea se activează nu vom fi capabili să facem faţă situaţiei în mod raţional. Capacitatea de a gândi logic şi a acţiona în consecinţă este fie dezactivată complet, fie deteriorată. Mulţi oameni, care nu au viaţa pe care şi-o doresc, trăiesc într-o stare de confuzie, mintea lor raţională fiind dezactivată datorită amintirilor traumatizante, vechi care sunt reactivate permanent datorită unor circumstanţe prezente. Cu cât trauma este mai mare, cu atât sunt mai mari şansele ca ea să fie reactivată în viitor datorită unui număr sporit de asocieri.

     Amintirile moştenite, anterioare gândirii logice şi amintirile traumatizante alcătuiesc un sistem de convingeri stimul/răspuns programat să ne protejeze.

 

 

(urmează “Secrete” ale vieţii şi sănătăţii.  4. Mai aproape de vindecare-convingerile)

2017  Numai Terapie Vie      Telefon contact - 0740528383