BUDISMUL



     Cu o tradiţie veche de peste două milenii, cu forme diverse potrivit ţărilor în care s-a dezvoltat şi deseori greu accesibil pentru occidentali, budismul nu poate fi separat de mediul în care a apărut-India sec. VI şi V î.Ch. (treptat, această religie s-a răspândit în Asia şi a devenit forţa spirituală dominantă în Tibet, Mongolia, Ceylon, Sikkim, Bhutan, Vietnam, China, Corea, Burma, Laos, Thailanda, Cambogia. Japonia etc.

 

     Budismul de astăzi este foarte divers, în mare, divizibil în două categorii vaste: Theravada (ramura cea mai reprezentativă a budismului antic) şi Mahayana (acest aspect al budismului are la bază idealul de bodhisattva-fiinţă făgăduită deşteptării, pune accent pe noţiunea de compasiune şi promite deşteptarea şi pentru laici, nu doar pentru călugări). În cadrul acestor categorii pot fi regăsite numeroase ramuri, printre care Tendai, Vajrayana, Nichiren, Shingon, Țara Pură, Zen și Ryobu. Prin urmare, este important ca cei din afară care caută să înţeleagă budismul să nu presupună că ştiu toate detaliile unei anumite şcoli budiste, când tot ceea ce au studiat este budismul clasic, istoric.

     La originea budismului se află un om:  Siddhartha Guatama, (mai târziu denumit Buddha), care, după 547 de existenţe anterioare, în care s-a dedicat practicării virtuţilor şi acumulării unor fapte meritorii, hotărăşte să se manifeste pentru ultima dată, mânat de compasiune faţă de făpturile aflate în suferinţă pe tărâmul Indiei. În jurul vârstei de 30 de ani, descoperă prin intermediul a patru întâlniri, mai întâi suferinţele care-i apasă pe oameni: bătrâneţea, boala, moartea, apoi o cale spre speranţa unei eliberări, prin imaginea senină a unui călugăr care trăieşte în sihăstrie. După mai mulţi ani de căutări diverse, optează pentru Calea de mijloc, care îl va face să înţeleagă lucrurile aşa cum sunt: iluzorii, trecătoare şi să descopere o metodă ce poate elibera definitiv fiinţa de patimi, de iluzii aducătoare de suferinţă. Aceasta este Deşteptarea, şi din acest moment, merită pe deplin titulatura de Buddha-Cel Deşteptat.

     Rezistând ispitei de a accede imediat la o eliberare personală egoistă, Buddha se hotărăşte să răspândească învăţătura sa. Ajuns la o vârstă avansată şi considerându-şi misiunea împlinită, el dispare pentru totdeauna, înălţându-se în Parinirvana (nirvana desăvârşită). 

Este firesc să se insiste asupra caracterului profund uman al budismului la originea sa.

Cele patru adevăruri sfinte ca fundamente doctrinare sunt:

-          primul adevăr este o constatare-universalitatea dukkhei (suferinţei fizică sau morală), (schimbare, nepermanenţă, stare condiţionată-individul ca un cumul de energii sau forţe repartizate în 5 agregate: materia ( pământ, apă foc, aer), senzaţiile, percepţiile, formaţiunile mentale şi conştiinţa

-          al doilea adevăr atribuie suferinţei o cauză (setea, dorinţa, ataşamentul)

-          al treilea adevăr este speranţa unei eliberări (afirmarea Nirvanei- mai presus de ceea ce este omenesc)

-          al patrulea adevăr este calea care conduce la eliberare, Nobila Cărare Octuplă (gândirea sau voinţa dreaptă şi înţelegerea dreaptă-orice act este precedat de un proces mintal şi că, pentru budism, numai actul deliberat aduce roade).

Buddha este un mântuitor în sensul că arată calea, dar fiecare e liber s-o urmeze, sau nu.

Când a fost întrebat cum a început lumea, cine a creat Universul, Buddha se spune că a păstrat tăcerea, pentru că în budism nu există început şi sfârşit...

     Cu toate că în mare parte este o religie estică, budismul devine din ce în ce mai popular şi mai influent în lumea vestică. Budiştii cred că ţelul cel mai înalt al vieţii este să dobândească iluminarea, după cum o percep ei.

     În budism întâlnim termeni ca: sutra (fir, text considerat a relata predicile lui Buddha istoric, prin glasul celor mai apropiaţi discipoli), karma (act ce are repercusiuni asupra devenirii unui individ). Budismul insistă asupra faptului că actul este intenţionat şi încearcă să evite confuzia dintre act în sine şi consecinţa lui), mandala ( diagramă centrată şi orientată, caracteristică budismului tantric, care o foloseşte ca suport al meditaţiei), samsara (rătăcire, ciclu de naşteri şi morţi) , dharma (lege, învăţătură) etc.

 

“… se poate spune că este foarte posibil ca învăţăturile esenţiale să prindă rădăcini în cultura occidentală şi că într-o bună zi va exista un budism occidental” (Dalai-Lama-titulatură de origine mongolă, atribuită începând cu sec. XVI, conducătorului spiritual al ramurii Gelugpa a budismului tibetan).

 

 

(urmează hinduismul)

2017  Numai Terapie Vie      Telefon contact - 0740528383